Pasifika navigation
- Home
- Widgets
- Effective teaching
- Engaging with parents
- Tapasā
- Talanoa Ako
- Pacific Education 2020–2030
- LEAP
- Pacific languages
- About this site
- Resources
- Research
Ua alia'e mai i su'esu'ega o tusitusiga ni agava'a e tāua ona galueaiina mo tusitusiga. O ia agava'a ua aofia ai le iloa fa'atino la'asaga o tusitusiga e pei o le fuafuaina o se tusitusiga, tu'ufa'atasi manatu i se tusitusiga muamua, ma le iloilo, ma teuteu le tusitusiga. O le fa'atinoga o nei vāega ua fa'amamafaina ai le fefo'ifo'ia'i o le māfaufau i vāega tetele nei e tolu. O lona uiga e leai se tusitusiga e sa'onoa sona faiga ae fefo'ifoi'a'i – e fai se fuafuaga o le tusitusiga ona tusi lea o manatu, 'ae mafai fo'i ona toe fo'i atu e iloilo ma sui le fuafuaga pe iloilo ma teuteu se vāega ua tūsia (Flower ma Hayes, 1981, 1984). Ua mafai ona faia lea fefoifoia'iga ma filifili tūlaga e toe teuteu ona o le iai o se gāluega tulimata'i a le mafaufau e iloa ai le vāega e toe fo'i atu e fa'alelei.
O ia feuiuiai'ga o lo'o avatu i lalo | |
Gāluega tusitusi 'autū tagata faitau | |
Feuiuiai'ga o se tusitusiga | |
Māfaufau teumamao |
|
Fuafua | |
Fa'avasega | |
sini ma taimi | |
A'oa'o | |
Fa'a'upu ma tusia | |
toe manatu |
|